Centrul de informare si marketing turistic
MADARAS - BIHOR
PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ
2007 - 2013
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
şi Planul European de Redresare Economică
Madaras Bihor - Strand bai termaleMadaras Bihor - Strand bai termaleMadaras Bihor - Strand, apa termalaMadaras Bihor - StrandMadaras Bihor - Strand bai termaleMadaras Bihor - Strand, piscinaMadaras Bihor - PensiuneMadaras Bihor - PensiuneMadaras Bihor - PensiuneMadaras Bihor - PensiuneMadaras Bihor - pescarieMadaras Bihor - Lac, pescarieMadaras Bihor - Lac, pescarieMadaras Bihor- Muzeul de icoaneMadaras Bihor- Muzeul de icoaneMadaras Bihor - TroitaMadaras Bihor - Apus de soare

Turism monahal

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog

Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog, biserică de zid, datînd din secolul XIX (1836-1838), a înlocuit vechea biserică de lemn din care s-a păstrat o parte din scândurile pictate, care au fost folosite la căptușirea noului iconostas, două icoane pictate pe lemn datând din secolul XVII-XVIII, precum și osia de lemn inițială a clopotului mic (secolul al XVIII-lea).

În 1836 s-a început construcția actualei bisericii, lăcașul avănd planul în formă de navă, cu o lungime de 22 m, lățime de 9,5 m, iar turnul înalt de 20 m, finalizarea lucrărilor fiind în 1838. Pictura murală a fost realizată intre ani 1848 -1847, tot de atunci se mai păstrează și două strane de lemn. În 1874 comunitatea a reușit să înzestreze lăcașul cu un clopot, turnat la Oradea. Abia în 1906 a fost renovat din nou turnul și schimbat acoperișul din șindrilă, acesta fiind înlocuit cu tabla. Primul Război Mondial și-a lăsat amprenta, biserica fiind afectată, pierzând clopotul mare, acesta fiind înlocuit în 1925 cu două clopote aduse de la Arad cu trenul până la Salonta, iar apoi cu două caruțe însoțite de alaiuri de tineri purtând tricolorului și flori pănă la biserică. În 1970, în urma electrificării satului, a fost introdus și iluminatul electric și în sfăntul locaș. Recent, intre 1996 și 1997, prin grija purtată de părintele Ioan Caciora s-a renovat casa parohială și edificiul ce adapostește Colecția muzeală a fost refăcut complet, tot atunci pictorul Vasile Savin a realizat pe fața turnului, scene înfățișând Nașterea Maicii Domului, și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, iar pe peretele sudical navei secna, de mari dimensiuni, redând Înmulțirea păinilor și a peștilor.

Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanță deosebită, înscriind-o între lăcașurile de cult de interes patrimonial cultural național din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar exista, edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelate biserici construite, în prima jumătate a veacului trecut, în satele și târgurile Crișanei. Important este astfel, în primul rând, faptul că decorația interioară veche se păstrează, aproape peste tot, începând din altar și până în spațiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. În al doilea rând, atrage luarea aminte complexitatea decorului, în speță a iconografiei, întru totul conformă cu ținuta exemplară tradițională a comunității ortodoxe din Homorogul Român. În al treilea rând, importanța picturii o dă prestanța autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul din cei mai importanți, dacă nu chiar cel mai de seamă, pictor pe care i-a dat, în epoca modernă, lumea satului românesc din Crișana. Pictura bisericii din Homorog a fost menționată, pentru prima dată, în cercetările de specialitate, în anul 1931, de către istoricul de artă Coriolan Petranu, cu prilejul scrierii cărții despre bisericile de lemn din Bihor, ce releva din cuprinsul ei (fără a o atribui în mod explicit cuiva) faptul că, între scene, „sunt zugrăviți preotul și cititorii în costum țărănesc”, în cadrul planșelor lucrării amintite reproducând portretul preotului și a ctitorilor bisericii. Descrierea amănunțită a picturii a făcut-o, în anul 1973, Ecaterina Sasu, ce a relevat, pentru prima dată, faptul că aceasta a fost realizată de către „pictorul popular Ioan Lăpoșan, între anii 1846-1848”. Monumentul și pictura de la Homorog au mai fost amintite în 1974, în cuprinsul Repertoriului monumentelor istorice din Bihor, în anul 1976, în cadrul albumului Monunente din Bihor, în 1978, de către Aurel Chiriac și in 1980, de către Vasile Vid, în cuprinsul unui scurt istoric al lăcașului de cult.

Pictura din naos - șarpanta a fost pictată în intregime. Zugravul a împărțit spațiul gri-albastrui al cerimii în două registre longitudinale și alte patru transvesale, delimitate prin brâie sugerând motivul  funiei și ornamente florare, pictate în roșu, galben și verde. Cadrul pictural al boltei astfel structurate îl compun mai multe scene de forma unor medalioane. În primul medalion, între ghirlande, este reprezentat Dumnezeu - Tatăl, celelalte redau chipul antropomorf al Soarelui, Maria Ornată, Sfinții Împărații Constantin și Elena, încadrând o cruce înaltă, decorată cu motive florare, și reprezentarea antropomorfa a Lunii. La capătul registrelor transversale sunt reprezentați serafimi. Pereții naosului dispusă în cadrul a două registre delimitate prin brâie decorative identice cu cele de pe șarpantă. Registrul I, de pe peretele sudic, înfățișază (de la est la vest) următoarele scene: Sfântul evabghelist Ioan și un numar de șase reprezentări din ciclul patimilor Domnului: Vânzarea Domnului, Iisus la Ana, Iisus la Caiafa, Iisus la Pilat, Iisus în închisoare, friza încheindu-se cu reprezentarea Sfântului Evanghelist Marcu. Același registru redă, pe peretele nordic (de la vest la est), scena cu Sfântul Evanghelist Luca și urmatoarele alte șase scene in ciclul Patimilor Domnului: Divanu, Încoronarea cu spini, Iisus la stâlp - scenă în care cel care îl schingiuiește pe Iisus Hristos a fost înfățișat aievea unui păgân turc, Iisus de drumul Golgotei, Răstignirea Domnului, Coborărea de pe cruce și la final, chipul Sfântului Evanghelist Matei, toate învăluite in ghirlande din frunze și flori. Registrul II cuprinde, pe peretele sudic (de la est la vest), delimitate prin draperii și ghirlande, urmatoarele scene: Omul cel flămând, Nașterea Maicii Domnului, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul, Înălțarea Sfintei Crucii, Omul cel setos, iar pe peretele nordic (de la vest la est): Omul cel robit, Duminica Orbului, Duminica Tomii, Duminica Samarinencei, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului și Omul cel gol. În extremitatea vestică a naosului, deasupra scaunelor, pe peretele sudic, zugravul le-a înfățișat pe cele cinci fete înțelepte, iar pe peretele nordic pe cele cinci fete nebune. Peretele vestic al naosului (din fața iconostasului) are dispusă pictură în cadrul a trei regristre, redând teme din Vechiul Testament și alte contemporane, profane din viața comunității. Registrul I îl compun (de la sud la nord) scenele: Cain și Abel și Sfântul Prooroc Iona și Chitul. Registrul II cuprinde de la (sud la nord) scenele: Daniil în groapa leiilor, potretul unui barbat distins și cucernic în costum de epocă, cu suman lung și cu mâinile la piept, Sfântul Prooroc Ilie, ținând hățurile  în mână, într-un car  tras de doi cai, iar alături Proorocul Elisei ținând, deasupra capului, cojocul, portretul altui bărbat distins și cucernic, intr-o ținută identică, cu mâna ridicată și degetul arătător înins, amintind postura de închinarea a sfântului lăcaș, și scena Jertfa lui Avraam, în care Avraam se aseamănă cu omul sărman, din cele patru scene amintite mai sus. Registrul III înfățișază (în stânga) tabloul tutorilor bisericii. Astfel îi numește însuși zugravul, în cadrul legendei scenei. La ieșirea din naos (în dreapta) a fost pictat portretul preotului satului Homorog.

Muzeul de icoane Homorog Bihor

Acesta a luat ființă în 1970-1973 cu ajutorul preotului Nemeș Gheorghe. Aici găsim peste 200 de obiecte, icoane pe lemn,icoane pe sticlă ,cărți vechi, cruci de lemn,prapori, veșminte, ceramică veche, ștergare, mobilier sătesc, ceasuri e perete dar și felurite obiecte de uz casnic. În anu 1973 a luat forma finală și a fost deschisă spre vizitare,fiind inclusă în rândul locurilor de interes cultural și spiritual de pe cuprinsul parohiei Oradea.